În acest prim tutorial explic câteva concepte cheie din n8n: ce este JSON, cum funcționează un flow simplu, cum legăm nodurile între ele și cum începem să integrăm OpenAI. Partea a doua vine în curând și va acoperi automatizări mai complexe, baze de date și webhooks. Dacă aveți întrebări sau sugestii pentru următoarele episoade, scrieți-mi aici în comentarii sau în DM. Nu uitați să dați like + subscribe dacă vi se pare util, mă ajută enorm să continui seria.

Ce e MCP, pe scurt? În loc să conectezi manual fiecare API cu noduri separate: - Conectezi o singură dată un MCP Server, iar AI-ul descoperă și folosește dinamic toate uneltele din acel „tool family”. De ce contează? – Nu mai reconstruiești flow-uri când se schimbă API-urile. – E mai precis, mai standardizat și mai ușor de scalat. Exemplu concret: - În loc să creezi 10 noduri (ex: Send Email, Add Task, Create Calendar Event), conectezi un singur MCP Server care le include pe toate. - AI-ul primește o listă completă cu ce unelte poate folosi, la runtime. - Când îi dai o comandă (“Programează un call”), AI-ul alege singur funcția potrivită din acel server. E ca și cum în loc să-i dai AI-ului unelte separate, îi dai o trusă completă și el știe exact ce să scoată din ea.

În TikTok-ul postat azi, am arătat un sistem care: 1. Preia tranzacțiile automat (cu ajutorul unui API de bancă). 2. Verifică dacă cheltuielile > venituri. 3. Trimite un email instant de alertă. ➡️ Fără API, tot sistemul ăsta n-ar fi posibil. API-ul e coloana vertebrală a întregii automatizări. Majoritatea băncilor serioase au API De obicei există o secțiune numită „Developers” sau „Open Banking” pe site-ul băncii. Exemple: BT → API ING → API Portal Revolut → Developer hub Monese, Wise, Raiffeisen, etc. Ce poți face dacă știi să lucrezi cu API-uri? - Automatizezi rapoarte contabile. - Trimiți facturi pe baza încasărilor. - Alimentezi dashboarduri live. - Conectezi CRM + bancă + email + notificări. - Construiești produse proprii (ex: aplicație de buget personalizat). De ce să înveți API-uri & documentație? 1. Pentru că acolo e puterea reală. 2. Oricine poate trage un template. Dar dacă știi să citești documentația și să folosești endpoint-urile corect... Poți construi sisteme reale pentru clienți, afaceri sau produse proprii.

🎯 Despre ce e vorba? Un sistem care: - Primește programul angajaților (dintr-un Airtable) - Îl transformă automat în evenimente în Google Calendar - Rulează 24/7, fără să atingi nimic după ce e setat 🛠️ Noduri folosite: - ✅ Airtable (bază de date cu programul) - ✅ Google Calendar - ✅ OpenAI LLM Chain pentru formatare text - ✅ Cod custom pentru transformare JSON 📦 Cum funcționează pas cu pas: 1. Schedule Trigger→ Rulează la fiecare 5 minute.→ Declanșează întregul flow automat. 2. Airtable (search record)→ Caută programul angajaților (sloturile disponibile). 3. Limit→ Ne asigurăm că procesăm doar un rând la un moment dat (sau după caz). 4. LLM Chain (OpenAI)→ Convertim câmpurile complexe în text clar (ex: nume + zi + oră → string logic). 5. Edit Fields + Airtable (search record)→ Luăm ID-ul calendarului pentru fiecare angajat (din altă bază Airtable). 6. Code block→ Formatează toate informațiile într-un array curat cu: start, end, summary, calendar_id, etc. 7. Loop Over Items→ Fiecare slot este introdus pe rând în Google Calendar. 8. Google Calendar→ Creează evenimentul exact în calendarul potrivit. 9. Code + Airtable (update record)→ Marchează în baza de date că angajatul a fost procesat, ca să nu fie reintrodus. ✅ Rezultatul? - Orarul complet al echipei apare singur în Google Calendar. - Fără emailuri, fără apeluri, fără copiere manuală. - Scalabil: merge pentru 3 sau 30 de angajați.

Greșeala 1: Indecizie când vine vorba de platforme de automatizări „Make? Zapier? N8N? Oare care e mai ok?” Ce se întâmplă: petreci zile întregi comparând unelte în loc să înveți prin practică. Soluția: Alege una. Oricare. Doar începe. Foarte multe concepte se aplică peste tot. Personal, îți recomand Make.com, este beginner-friendly. Nu contează unealta. Contează sistemul pe care-l construiești. Greșeala 2: Te avânți direct în sisteme complexe (fără să ai o bază solidă) Ce se întâmplă: te vei simți copleșit de erori, bug-uri și detalii tehnice. Te vei lăsa bătut prea devreme. Soluția: Începe cu o singură sarcină repetitivă. Exemple: - Trimiterea automată a unui email de confirmare. - Salvarea contactelor într-un tabel. - Generarea unei facturi simple. Progresul real vine din lansare, nu din perfecțiune. Greșeala 3: Încerci să înveți TOTUL simultan (AI, API-uri, prompt-uri, cod) Ce se întâmplă: te pierzi în haos și nu construiești nimic concret. Soluția: 1. Începe cu API-uri: ce sunt, cum funcționează, cum se conectează aplicațiile. 2. Citește documentația de la 3-4 aplicații și caută pattern-uri logice. 3. Folosește ChatGPT ca asistent pentru a învăța prompting DOAR când ai nevoie, nu face din el o prioritate la început. Focus pe claritate, nu pe complexitate.