Salut, sunt Ionuț Dogariu, fondatorul acestei comunități, am 25 de ani - și dacă aș fi avut o comunitate ca aceasta acum 5 ani, probabil aș fi câștigat ani întregi din viață.
Fizic, am fost supraponderal mai mulți ani decât am trăit. Corpul meu era reflexia fidelă a unui stil de viață complet haotic și nesănătos. Mâncarea era alinarea mea principală - gura care îmi oferea „fericire” rapidă, doza zilnică de dopamină. Nu aveam control, nici claritate. Trăiam într-un cerc vicios în care plăcerea imediată era soluția pentru orice durere sau gol interior.
Mental eram… prizonier. Crescusem într-un mediu în care ideea de „viață mai bună” părea rezervată exclusiv celor bogați. Dar bogații, în povestea pe care o auzeam zilnic, erau „cei care și-au vândut sufletul pentru bani” sau „au furat”.
De dimineață până seara, auzeam doar temeri, plângeri și neputință. Nimeni nu vorbea despre dezvoltare, despre posibilități, despre construirii unei vieți mai bune.
Munceam mult, dar muncă grea, necalificată, fără perspectivă. Nu investeam nimic în mine. Eram înconjurat de un anturaj în care „viața perfectă” însemna alcool, party și o glorie de weekend (care uneori era în fiecare seară). Asta era „viziunea” noastră.
Social, anturajul meu era toxic pentru viitorul meu - dar atunci era tot ce aveam. Familia nu oferea un model mai bun; mesajul era același: „alții pot, noi nu”.
Mentalitatea de victimă era norma. O viață mai bună părea un basm rezervat celor care s-au născut cu noroc.
Dacă aș fi avut o comunitate ca aceasta atunci - una cu oameni serioși, cu valori clare, cu o cultură a disciplinei, nu a scuzelor - sunt convins că mi-aș fi accelerat progresul cu ani lumină. N-aș mai fi pierdut atâta energie în cercuri fără sens. N-aș mai fi dus lupte singur. N-aș mai fi crezut atâta timp că „nu se poate”.
Astăzi, după ani de evoluție personală, pot spune că disciplina mi-a schimbat radical viața. Am slăbit peste 30 kg. Mi-am construit identitatea pas cu pas. Mi-am schimbat mediul, relația cu mâncarea, relația cu banii, mentalitatea și viziunea despre ce este posibil în viață. Iar cel mai valoros lucru este că nu mai gândesc ca victima de atunci.
De la această comunitate îmi doresc trei lucruri:
- Claritate colectivă - să fim un spațiu unde adevărul nu se îndulcește, unde progresul este măsurabil, nu mimat.
- Sprijin real - nu motivație temporară, ci un mediu care te ține pe direcție când inevitabil apar momentele grele.
- Progres și identități noi - vreau să văd transformări autentice, nu povești cosmetizate. Vreau să fim dovada vie că disciplina și comunitatea pot rescrie destine.
Sunt aici nu doar ca fondator, ci ca participant activ. Pentru mine, „Societatea Disciplinei” nu este un proiect. Este locul pe care mi-aș fi dorit să-l găsesc cu ani în urmă. Un loc unde adevărul este standard, progresul este cultura și oamenii se susțin reciproc fără să se piardă în scuze.
Bine ai venit în această călătorie. Dacă citești asta, să știi că nu e întâmplător.
- Ionuț