Las asta aici.. mai adaugă și tu la listă dacă simți

Lucruri pe care le înțeleg la 30 dar mi-as fi dorit să le înțeleg la 20

◦ Corpul meu nu e un proiect “înainte și după “ - e un organism viu, perfect în fiecare moment, care vrea să mă slujească , să mă poarte prin toate locurile lumii, prin toate experiențele bune și grele. E un tovarăș de drum, un animal în grija mea și eu în grija lui. Suntem parteneri în această viață, nu dușmani. În toți anii în care l-am disprețuit, i-am vorbit urat, m-am uitat cu dispreț la el, m-am rușinat de el, l-am ascuns sub haine urate și prea mari, sau l-am forțat în haine prea strâmte (ca să arate mai aproape de cum Vroiam eu), l-am muncit ca pe un rob, nu i-am acordat timp să se odihnească și să își recapete puterile, nu am știut să îl respect sau să-l iubesc, l-am împins la extreme,el n-a zis nimic.. de fiecare dată a continuat să se acopere cu încă o pătură, să se apere de toată durerea și suferința pe care i-o provocam. Abia după 30 de ani am reușit să văd asta și să practic o relație mai bună cu corpul meu în fiecare zi.

◦ Nu toți oamenii sunt meniți să rămână în viața noastră. Majoritatea sunt doar în trecere. Unii sunt lecții de viață, alții vin să ne arate o cale mai bună sau mai ușoară, unii ne testează, alții ne arată ce nu ne place la noi.. mai sunt și cei care ne arată ca nu există limite când ne propunem ceva din tot sufletul.. și apoi, mai sunt o mână de oameni care ne sunt alături în toate sezoanele vieții, ne acceptă, ne respectă și ne iubesc pentru ca suntem, chiar și atunci când nici noi înșine nu ne iubim.. aceștia din urmă sunt cel mai minunat dar al vieții

◦ Viața are sezoane, exact ca natura. La scară mai mică și mai mare. Când am început să înțeleg și să accept asta am încetat să mă lupt cu mine și cu ciclul natural al vieții , și am ales să trăiesc în flow cu cea mai autentică versiune a mea.

◦ Sistemul nervos bate logica și “hustle culture”. Când sistemul nervos ajunge în punctul ca nu mai poate, te sabotează și la cea mai mică intenție de a schimba ceva. Asemeni corpului, e un tovarăș de drum, e copilul din noi și identitatea noastră, și trebuie să îmi aduc aminte zilnic să mă grijesc de el, să îi ofer reassurance ca sunt aici, ca nu îl mai părăsesc, ca deciziile și planurile de viitor ne oferă și mai multă siguranță decât avem acum..

◦ Ca tot ce căutam în afara noastră este deja în noi.

◦ Ca tot ce tânjim de la alții nu ne oferim noi, nouă.

◦ Ca deja dețin toate resursele, răspunsurile, metodele necesare pentru tot ce îmi doresc

◦ Ca dorințele de manifestare nu sunt altceva decât amintiri din viitor.

◦ Ca eu aleg ce sens dau vieții

◦ Ca toate programările care nu îmi servesc și nu îmi aparțin pot fi rescrise cu o singură condiție: să hotărăsc cum vreau să schimb și să devin acea versiune a mea

◦ Ca orice în viață poate fi ușor și miraculos, când îi dau voie, când mă eliberez de nevoia de a controla lucrurile, situațiile,oamenii.

◦ Ca oamenii au nevoie doar de o nouă perspectivă și o persoană /grup în care să se simtă în siguranță. Ca un vierme care se transformă în fluture. Are nevoie de cocon= sistem de siguranță și suport

◦ Ca oamenii au nevoie să treacă prin încercări și greutăți. Asemeni unui fluture care se zbate ca să iasă din cocon, tot procesul îl ajută să dezvolte aripi destul de puternice încât să zboare. Așa și omul, dezvoltă părți din el care îl ajută să trăiască autentic.

◦ Când gândurile sunt prea grele, tot ce trebuie să fac e să le pun pe foaie.

◦ Divinitatea se află în mine , în afara mea, în tot și toți ce mă înconjoară. Nu sunt separată de divinitate, sunt o mică parte din ea.

◦ Să nu mă simt vrednică de ce e mai bun în viață este cel mai mare păcat. Și imitarea a creat toată frumusețea asta pentru fiecare dintre noi, ca să se bucure de ea prin noi. Când zic ca nu merit, ca nu pot , ca nu-mi permit, ca nu are cum, e practic o jignire la adresa divinității

◦ Sunt iubita și susținută necondiționat în fiecare moment al vieții. Este responsabilitatea mea cum folosesc această lege universală.

◦ Recunoștința deschide portalul pentru manifestare, dar și mai important, ajută la transpunerea în emoții puternice cum ar fi iubirea, bogăția, sănătatea, împlinirea, pacea, liniștea.

◦ E OK să nu fac nimic. E OK să mă odihnesc fără vină, fără a mă simții leneșă, fără a-mi reproșa. Odihnă = recuperare = progres = parte din proces

◦ Suntem înconjurați de miracole la tot pasul. Secretul e să observăm fără a judeca, să abordăm fiecare clipă, om și situație cu curiozitate.

◦ Curiozitatea deschide porți pe care alte emoții nu pot.

2 comments